INTRODUCERE

Digitalizarea reprezintă una dintre cele mai profunde transformări ale pieței muncii din ultimele decenii. Extinderea tehnologiilor digitale, apariția inteligenței artificiale (AI), automatizarea proceselor și integrarea platformelor online în activitățile cotidiene modifică radical modul de lucru, competențele necesare și raporturile dintre angajați și angajatori.

Proiectul „A.C.U.M.: Adaptează-te la Cerințe Unice și Moderne” (cod SMIS 311729), prin subactivitatea SA4.1 – „Parteneriat”, are rolul de a sprijini anticiparea acestor schimbări și de a dezvolta mecanisme prin care angajații și angajatorii să se adapteze rapid, prin formare profesională continuă (FPC), la cerințele unei economii digitalizate.

Acest material explorează impactul noilor tehnologii și al AI asupra locurilor de muncă, competențele digitale esențiale până în 2030 și exemple de programe FPC orientate spre digitalizare, oferind o perspectivă strategică asupra modului în care România poate reduce decalajele față de media UE și poate valorifica oportunitățile economiei digitale.

1. IMPACTUL NOILOR TEHNOLOGII ȘI AL INTELIGENȚEI ARTIFICIALE ASUPRA LOCURILOR DE MUNCĂ

1.1. Transformarea structurii ocupațiilor

Studiul „Future of Jobs” al Forumului Economic Mondial (2023) estimează că, până în 2027, 83 de milioane de locuri de muncă vor dispărea la nivel global, dar vor apărea 69 de milioane de joburi noi, în special în domenii precum analiza datelor, securitatea cibernetică, AI și sustenabilitatea.

Locurile de muncă cele mai expuse automatizării sunt cele cu sarcini repetitive, în timp ce posturile care implică creativitate, gândire critică și interacțiune umană complexă vor cunoaște o cerere sporită.

1.2. Inteligența Artificială ca motor de schimbare

AI devine un instrument esențial pentru productivitate, însă schimbă competențele necesare:

●      Automatizarea deciziilor operaționale – AI preia sarcini de rutină, lăsând angajaților activități strategice.

●      Crearea de noi roluri – specialist în etica AI, analist de date generative, designer de interacțiuni om–mașină.

●      Recalibrarea formării profesionale – cursurile tradiționale trebuie completate cu instruire în utilizarea și supravegherea sistemelor inteligente.

1.3. Efectele în România

Conform Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI 2023), România se află pe ultimul loc în UE la competențe digitale de bază (28% din populație). Această situație:

●      Crește riscul excluderii de pe piața muncii pentru o parte din forța de muncă.

●      Încetinește adoptarea tehnologiilor în IMM-uri.

●      Impune politici publice și proiecte care să accelereze alfabetizarea digitală.

2. COMPETENȚE DIGITALE ESENȚIALE PENTRU ANGAJAȚI PÂNĂ ÎN 2030

2.1. Competențe de bază (alfabetizare digitală)

●      Utilizarea software-urilor de birou (Word, Excel, PowerPoint).

●      Navigare online sigură și protecția datelor.

●      Comunicare digitală (email, platforme de colaborare).

2.2. Competențe intermediare

●      Utilizarea platformelor cloud (Google Workspace, Microsoft 365).

●      Analiza și vizualizarea datelor (Excel avansat, Power BI, Tableau).

●      Gestionarea proiectelor în mediu digital (Trello, Asana, Jira).

2.3. Competențe avansate

●      Programare de bază (Python, JavaScript) și utilizarea API-urilor.

●      Utilizarea AI la nivel operațional (ChatGPT, Midjourney, instrumente RPA).

●      Securitate cibernetică (protecția infrastructurii, gestionarea incidentelor).

●      Automatizarea proceselor prin Robotic Process Automation (UiPath, Blue Prism).

2.4. Competențe transversale în context digital

●      Gândire critică și rezolvarea problemelor – pentru luarea deciziilor în medii automatizate.

●      Etica digitală și protecția datelor – în acord cu GDPR și reglementările internaționale.

●      Abilități de comunicare virtuală – colaborarea eficientă în echipe hibride și globale.

3. PROVOCĂRI ȘI OPORTUNITĂȚI ÎN DIGITALIZAREA FORȚEI DE MUNCĂ

4. CONCLUZII

Digitalizarea forței de muncă nu este o opțiune, ci o necesitate strategică pentru competitivitatea economiei românești. Impactul inteligenței artificiale și al noilor tehnologii va continua să crească, generând atât provocări, cât și oportunități.

Până în 2030, succesul va depinde de:

●      Investiții masive în formarea profesională continuă.

●      Crearea unui ecosistem de parteneriat între angajatori, sindicate și furnizori FPC.

●      Adaptarea rapidă a curriculei la cerințele pieței.

●      Integrarea principiilor economiei verzi și eticii digitale în formare.

Proiectul „A.C.U.M.”, prin SA4.1, oferă cadrul optim pentru ca România să dezvolte o forță de muncă digitală, adaptabilă și competitivă, pregătită pentru provocările și oportunitățile economiei viitorului.

BIBLIOGRAFIE

  World Economic Forum – The Future of Jobs Report 2023
https://www.weforum.org/reports/the-future-of-jobs-report-2023

  McKinsey & Company – Defining the skills citizens will need in the future world of work (2021)
https://www.mckinsey.com/industries/public-and-social-sector/our-insights/defining-the-skills-citizens-will-need-in-the-future-world-of-work

  European Commission – Digital Economy and Society Index (DESI) 2023
https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/desi

  European Commission – European Skills Agenda (2020)
https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1223&langId=en

  OECD – Green Skills and Jobs (2023)
https://www.oecd.org/green-growth/greenskills.htm

  Eurofound – Telework and Hybrid Work (2022)
https://www.eurofound.europa.eu/publications/report/2022/telework-and-hybrid-work

  Digital Skills and Jobs Coalition – European Commission
https://digital-skills-jobs.europa.eu/en